Compania ideala pentru serile linistite de primvara in care trecutul imi bate la usa... Chiar daca bate doar la usa amintirii.
Am invatat de-a lungul timpului ca daca reusesti sa inveti sa "iei frumosul din ce-a fost", in momentele in care trecutul iti bate in usa amintirii nu vei face nimic altceva decat sa zambesti larg si sa te bucuri intr-adevar de ceea ce a fost candva... E foarte adevarat ca e in firea umana sa tanjim sa re-traim ce-a fost odata si de multe ori avem tendinta sa lasam nostalgia sa devina usor negativa, oftand dupa ceea ce a fost, uitand de partea frumoasa a lucrurilor si "innecandu-ne" in jumatatea goala de pahar : ce-ar fi fost daca?
Dupa cum vad eu lucrurile e simplu.... ce-ar fi fost daca?...Daca... ei bine, cu siguranta nu te-ai mai afla in momentul amintirilor. Si cu siguranta nu le-ai aprecia. Din pacate, asa suntem noi, nu apreciem ceea ce avem pana nu pierdem, si atunci ne plangem intrebandu-ne ce am fi putut avea....si cum ar fi fost daca....
Trec ani peste noi. Cararile vietii ne despart sau ne fac sa ne intalnim... Fiecare persoana aflata pe aceeasi carare cu noi inseamna ceva, ne invata ceva. Fiecare isi lasa amprenta asupra noastra intr-un fel sau altul.Unii mai mult, altii mai putin, insa amintirile sunt ceea ce ramane in urma fiecaruia.
"Nu ne amintim zile, ne amintim momente." - Cesare Pavese.
Momente.... de care nostalgia se agata si prinde radacini, invaluidu-se in jurul nostru ca o liana in jurul unui copac batran.... Amintirile, cel mai pretios lucru pe care il avem.
Nu fug de nostalgie. Imi place sa stau in seri de primvara, si nu numai, sa ascult muzica si sa beau un pahar de vin, nu intrebandu-ma "ce ar fi fost daca?"... ci incercand sa retraiesc macar partial bucuria momentelor. As minti daca as spune ca nu mi-as dori sa retraiesc anumite lucruri, dar stiu prea bine ca, daca ar fi cu putinta, nu as mai aprecia acum amintirile pe care le am.
Nostalgia cu siguranta imi aduce aminte de faptul ca traiesc!, ca am o viata plina, ca am responsabilitati fata de cei din jurul meu, ca oricat de curbate sau frante mi-au fost cararile pana acum, mereu am gasit drumul in fata mea. Ca asa cum trecutul imi bate la usa, peste tot in jurul meu se afla prezentul. Iar viitorul este ceea ce depinde de mine si de alegerile mele.
Trecutul imi este osul si carnea. El m-a creat, el este esenta mea. Stiu, vei spune ca nu e bine sa traiesti in trecut. Nu o fac si incerc sa fug de lucrul asta, vreau doar sa il inteleg si sa-l accept ca parte din mine. Trecutul m-a facut ceea ce sunt. Prezentul imi este pielea si simturile... viitorul mi-e doar alegerea.
Amintirile.... muzica si.... paharul de vin.... un strop de viata! Un fel de a vedea cat de mult inseamna sa spui "Multumesc!" in momentul in care ceva minunat ti se intampla.
Cat de important este sa-i multumesti persoanei care ti-a daruit o amintire.... Cat de important este sa fii recunoscator pentru ceea ce ti se ofera....pentru ceea ce traiesti!
Muzica si vinul.....
Trecutul imi bate la usa si mi-e bine. Zambesc si stiu ca vreau sa traiesc mai mult, mai intens! Vreau mai multe amintiri!
Vreau mai multe momente decat zile!
Am invatat de-a lungul timpului ca daca reusesti sa inveti sa "iei frumosul din ce-a fost", in momentele in care trecutul iti bate in usa amintirii nu vei face nimic altceva decat sa zambesti larg si sa te bucuri intr-adevar de ceea ce a fost candva... E foarte adevarat ca e in firea umana sa tanjim sa re-traim ce-a fost odata si de multe ori avem tendinta sa lasam nostalgia sa devina usor negativa, oftand dupa ceea ce a fost, uitand de partea frumoasa a lucrurilor si "innecandu-ne" in jumatatea goala de pahar : ce-ar fi fost daca?
Dupa cum vad eu lucrurile e simplu.... ce-ar fi fost daca?...Daca... ei bine, cu siguranta nu te-ai mai afla in momentul amintirilor. Si cu siguranta nu le-ai aprecia. Din pacate, asa suntem noi, nu apreciem ceea ce avem pana nu pierdem, si atunci ne plangem intrebandu-ne ce am fi putut avea....si cum ar fi fost daca....
Trec ani peste noi. Cararile vietii ne despart sau ne fac sa ne intalnim... Fiecare persoana aflata pe aceeasi carare cu noi inseamna ceva, ne invata ceva. Fiecare isi lasa amprenta asupra noastra intr-un fel sau altul.Unii mai mult, altii mai putin, insa amintirile sunt ceea ce ramane in urma fiecaruia.
"Nu ne amintim zile, ne amintim momente." - Cesare Pavese.
Momente.... de care nostalgia se agata si prinde radacini, invaluidu-se in jurul nostru ca o liana in jurul unui copac batran.... Amintirile, cel mai pretios lucru pe care il avem.
Nu fug de nostalgie. Imi place sa stau in seri de primvara, si nu numai, sa ascult muzica si sa beau un pahar de vin, nu intrebandu-ma "ce ar fi fost daca?"... ci incercand sa retraiesc macar partial bucuria momentelor. As minti daca as spune ca nu mi-as dori sa retraiesc anumite lucruri, dar stiu prea bine ca, daca ar fi cu putinta, nu as mai aprecia acum amintirile pe care le am.
Nostalgia cu siguranta imi aduce aminte de faptul ca traiesc!, ca am o viata plina, ca am responsabilitati fata de cei din jurul meu, ca oricat de curbate sau frante mi-au fost cararile pana acum, mereu am gasit drumul in fata mea. Ca asa cum trecutul imi bate la usa, peste tot in jurul meu se afla prezentul. Iar viitorul este ceea ce depinde de mine si de alegerile mele.
Trecutul imi este osul si carnea. El m-a creat, el este esenta mea. Stiu, vei spune ca nu e bine sa traiesti in trecut. Nu o fac si incerc sa fug de lucrul asta, vreau doar sa il inteleg si sa-l accept ca parte din mine. Trecutul m-a facut ceea ce sunt. Prezentul imi este pielea si simturile... viitorul mi-e doar alegerea.
Amintirile.... muzica si.... paharul de vin.... un strop de viata! Un fel de a vedea cat de mult inseamna sa spui "Multumesc!" in momentul in care ceva minunat ti se intampla.
Cat de important este sa-i multumesti persoanei care ti-a daruit o amintire.... Cat de important este sa fii recunoscator pentru ceea ce ti se ofera....pentru ceea ce traiesti!
Muzica si vinul.....
Trecutul imi bate la usa si mi-e bine. Zambesc si stiu ca vreau sa traiesc mai mult, mai intens! Vreau mai multe amintiri!
Vreau mai multe momente decat zile!
Frumos !
ReplyDelete